RSS
Newsletter
Sfaturi si subtilitati pentru cei care doresc sa obtina fonduri europene
20 Apr 2009 Autor: Ionut Mircea Oprea Comentarii: 8 Nr vizualizari: 3024
Sumar SFATURI
Intrebari frecvente despre fondurile europene
Ce acte si documente cuprinde un dosar de finantare
VIDEO: Fondurile UE, de la idee la implementare
VIDEO: Din 1000 de idei raman 100 de proiecte
VIDEO: Beneficiarii trebuie sa isi identifice bine nevoile
VIDEO: Principalele riscuri si nereguli la accesarea fondurilor europene
VIDEO: Multi aplicanti nu se informeaza si nu citesc cu atentie documentatia
VIDEO: Accesarea fondurilor in 7 pasi
Redactor: Ce trebuie sa stie un antreprenor atunci cand se hotaraste sa depuna un proiect?
Octavian Serban, Knowledge Management Institute Romania:
• In primul rind, trebuie sa fie bine informat cu privire la oportunitatile de finantare.
• In al doilea rind, trebuie sa identifice foarte clar nevoia
• In al treilea rind, sa stie de ce specialisti are nevoie pentru intocmirea documentatiei si, mai ales, pentru implementarea proiectului.
Red.: Care sunt punctele cheie, carora antreprenorul trebuie sa le acorde cea mai mare importanta?
O.S.: Foarte importanta este eligibilitatea din cele trei perspective: proiect, beneficiar, cheltuieli, dar mai conteaza si disponibilitatea resurselor de cofinantare si acoperirea cheltuielilor neeligibile si conexe
Trebuie urmarite cu atentie si impactul proiectului si legatura dintre obiectivul general al proiectului si cel al Programului Operational in cadrul caruia incearca sa obtina finantarea nerambursabila.
Red.: Care sunt greselile, care pot parea banale, dar care pot duce la respingerea proiectului?
O.S.: Greseli de ordin administrativ: lipsa unor documente, terminarea perioadei de valabilitate pentru anumite documente, lipsa numerotarii paginilor, scrierea cu un font neadecvat, etc; ca si exemplu, la unul din proiectele evaluate, unul dintre beneficiari, o Camera de Comert, a uitat sa treaca pe unul din exemplare “Partener”, in cadrul unei aplicatii pentru dezvoltarea resurselor umane.
Greseli de eligibilitate:
• necunoasterea prevederilor legii 346/2004 cu modificarile si completarile ulterioare, lege care defineste daca o intreprindere e micro, mica, medie si in consecinta, mare
• necunoasterea listei de cheltuieli eligibile si a plafoanelor de eligibilitate a acestora
• aprecierea gresita a codului CAEN al obiectului de activitate la care se refera proiectul; am avut un beneficiar care avea ca principal obiect de activitate “Santier Naval” si care a pierdut prima lansare a apelurilor pentru ca nu a stiut ca daca proiectul se refera la un domeniu de activitate secundar care nu este trecut in lista de exceptii, atunci poate sa se apuce linistit sa elaboreze documentatia; in speta acest beneficiar dorea sa faca un spatiu de productie pentru utilaje agricole
Greseli tehnice: calcularea gresita a indicatorilor, neluarea in considerare a ratei de actualizare, imposibilitatea de a dovedi un cash flow pozitiv pe perioada implementarii si cea de postimplementare; de exemplu un beneficiar din Bucuresti din industria aeronautica, a inceput un proiect de relocare a fabricii, dealtfel elgibil in cadrul POS – CCE Axa 1, dar nu a luat in considerare valoarea de piata a terenului ce urma sa-l vinda si nu erau “decit” 7 hectare in Bucuresti la un prêt, la acea vreme, de 1000 Euro/mp; cum poti sa ceri finantare nerambursabila de 5 milioane cind tu obtii un profit net din vinzarea terenului, de citeva ori mai mare decit aceasta finantare?
Red.: Ce trebuie sa stie un deponent atunci cand isi calculeaza bugetul?
O.S.: Trebuie sa stie regula conform careia bugetul nu poate fi depasit, singura exceptie fiind variatia de 10% in cadrul liniilor de buget si asta numai cu instiintarea AM sau OI, insotita de o nota de fundamentare riguroasa.
Alti factori de luat in considerare sunt numarul si marimea ratelor de rambursare precum si structura cheltuielilor in cadrul fiecarei rate; de exemplu, nu poti sa ceri toti banii pentru consultanta la prima rata de rambursare.
Trebuie sa fie mereu pregatit cu “planul B”; este cunoscut faptul ca pentru evaluarea si aprobarea unei rate de rambursare este nevoie de 80+10 zile, asta inseamna ca dupa intocmirea cererii de rambursare, beneficiarul nu poate astepta aceste 3 luni pina i se aproba rambursarea, ci trebuie sa mearga mai departe cu proiectul, deci si cu cheltuielile.
Red.: Cum pot antreprenorii sa evite greselile care pot duce la respingerea proiectelor?
O.S.: Sa se documenteze foarte bine, sa “simta” proiectul si nu sa-l “impinga”, sa aiba o echipa de profesionisti cu care sa lucreze, sa-si evalueze foarte bine riscurile si sa colaboreze cu AM/OI.
Red.: Ce trucuri ne puteti dezvalui pentru a usura procesul de accesare a fondurilor?
O.S.: La scrierea unui proiect, recomand beneficiarilor sa transceada granitele tehnice ale proiectului si sa-l faca accesibil pentru evaluator; proiectul nu trebuie sa fie o teza de doctorat, dar trebuie sa fie robust,oricum il dai, sa nu se destrame.
Acolo unde exista tipul de cerinta “si/sau” sa mearga pe “si”; paza buna trece promejdia rea. Sa nu se opreasca la “rezultate”, tot timpul sa urmareasca “impactul”si sa nu se apuce de treaba doar din dorinta de a specula oportunitatea accesarii unor fonduri nerambursabile, sa aiba o nevoie clara pe care sa inceapa sa “brodeze”.
Deponentii nu trebuie sa se cramponeze de sindromul “oglinda-oglinjoara”, adica cel al punctajului perfect; trebuie stiut ca fortarea unui numar de angajari de dragul proiectului, atrage niste cheltuieli cu plata salariilor care vor “atirna” greu la sustenabilitate sau numarul de salariati va afecta dramatic calculul productivitatii
O alta recomandare este sa nu uite ca cea mai grea parte este implementarea si nu scrierea proiectului; daca in faza de proiectare dispunem de toate avantajele timpului, imaginatiei, resurselor, etc, in eventualitatea ca proiectul “trece”, in faza de implementare trebuie sa facem asa cum am scris in documentatie si cum am semnat contractual; e bine de stiut asta, nu de alta, dar traim in Romania… iar o “simpla” contestatie la o achizitie, poate “arunca” proiectul in aer daca nu s-au luat in calcul niste marje reale de timp pentru indeplinirea procedurilor
Red.: Cand se poate relaxa un antreprenor? Cand este proiectul incheiat cu adevarat si care sunt consecintele daca acesta isi pierde din focus pe parcurs?
O.S.: Un antreprenor “relaxat” nu e antreprenor, provocarea fiind una din componentele spiritului antreprenorial, in esenta. Un proiect are si el ciclul lui de viata privind trairile antreprenorului: cind se apuca de treaba il bintuie nesiguranta, incertitudinea, apoi cind lucrurile se “misca”, incepe sa prinda glas, cind depune cererea de finantare este ca un miel la taiere, iar cind cistiga… simte ca la apucat pe Dumnezeu de un picior; nimic mai fals, caci la implementare o sa-i iasa parul prin caciula, iar cind obtine si ultima transa de bani, e gata-gata sa se intrebe: “Apai, a meritat, or ba?”
In esenta lui, proiectul nu se incheie niciodata; un proiect dus cu bine pina la capat, genereaza cu siguranta alte proiecte… perpetum mobile
Red.: Ce alte sfaturi aveti pentru eventualii deponenti de proiecte?
O.S.: Sa aiba curaj; sa creada in reusita lor, sa nu se uite la statistici; sa gindeasca “sunt eu cu mine insumi si daca fac un lucru bun, reusesc”. Antreprenorul trebuie sa fie capabil sa ia cea mai buna decizie, la timpul potrivit si sa-si asume responsabilitatea, sa urmareasca “exemple de succes” si sa invete din greseli… ale altora.
Alte articole despre: SFATURI
Alte subiecte: fonduri comunitare Fonduri Europene fonduri nerambursabile Fonduri structurale
Comenteaza si tu